Momentul în care afli că ești un dobitoc

By | Opinie

coronavirus hate crimes

Nu știu dacă mai sunteți la curent cu știrile, prieteni, dar prin America și bag mâna în foc că nu numai acolo, se întâmplă chestiuni frumoase precum asta, asta sau asta.

În cazul în care ați trăit pe canapea, cu geamurile închise și jaluzele trase, încă ne aflăm în pandemie, ba chiar sub un nou val de cazuri. Problema e că pandemia asta ne-a cam atras atenția de la multe nenorociri ce dansau în paralel.

Poluarea care încă ne mănâncă plămânii, violența domestică care a crescut odată cu izolarea și mai nou acest abuz asupra oamenilor asiatici doar pentru că au avut ghinionul ca pandemia să plece dintr-o zonă asiatică.

Cazurile astea de coronavirus hate crimes au explodat, iar vârful a fost de curând, în Atlanta, unde un dobitoc s-a dus și-a mitraliat oameni. Culmea, șașe victime erau asiatice.

În alte instanțe, mi se pare formidabil cum oameni de culoare atacă fără scrupule asiatici pe stradă, uitând poate că în Los Angeles, în 1992, oamenii ăștia au făcut un marș alături de ei și de cauza lor de atunci. Care, culmea din nou, avea legătură cu rasismul sistemic.

Dacă pandemia ne-a arătat ceva tuturor, curat ca lacrima, e cât de jos ne putem coborî față de anul în care ne aflăm. Pe când niște medici se luptă să țină în viață niște oameni, iar epidemiologii caută și găsesc vaccinul care ne-ar putea scoate din căcat, Karen de la colțul blocului scuipă asiatici în metrou pentru că au adus virusul în America.

Ăștia suntem. Spunea pe la o conferință ONU un demnitar al nu-mai-știu cărei țări că pandemia asta a fost un test pentru relațiile internaționale și a fost eșuat cu brio.

Dacă am fi fost uniți unii cu alții, am fi colaborat unii cu alții, am fi înțeles riscurile evident marcate științific și n-ar fi existat Facebook, probabil că astăzi stăteam mult mai bine în lupta cu covid.

Dar nu. Noi am vrut să demonstrăm că putem fi o rasă formidabil de incapabilă, veșnic nepregătită, dar mereu mai deșteaptă decât fragilitatea trupurilor noastre.

Iată că, după mai bine de un an de pandemie, încă trebuie să reiterăm că:

  • vaccinurile sunt OK, dar nu te obligă nimeni să-l faci dacă tu, pe persoană fizică, nu crezi în ele;
  • NU, asiaticii nu sunt de vină pentru pandemia asta, putea foarte bine să apară de oriunde;
  • DA, multe decizii de-a lungul acestui drum au fost fie politice, fie au demonstrat incompetența autorităților, dar asta nu înseamnă că nu există virusul;
  • cât despre AstraZeneca, nu s-a demonstrat încă nimic științific legat de reacțiile adverse pe care le poate avea, așa că hai să nu mai sărim de cur în sus că murim;
  • vaccinul nu conține niciun 5G, încetați;
  • să porți mască nu e sufocant și nici nu te intoxici cu CO2;

Și tot nu-mi mai vine să cred că în 2021 există atâta ipocrizie, atâta dublu-standard, atâta whataboutism când unele chestiuni sunt evidente.

Dacă există un lucru pe care l-ai aflat despre tine în pandemie, e că sigur într-un moment ai fost un mare dobitoc. Me included.

Contează să cercetezi (dar nu pe grupurile de facebook), să înveți, să te redresezi în direcția unde se mai află ceva empatie, înțelegere, bun simț, etică.

P.S.: Să fii un troll nu te face mai deștept și nici nu ajută în contextul ăsta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *